SOIURI DE STRUGURI

‹ INAPOI

 

FETEASCA REGALĂ

 

Sinonime - Dănășană, Galbenă de Ardeal, Kirayleanka, Königstraube 


Feteasca regală este unul dintre cele mai cunoscute și căutate soiuri de struguri de vin din România.

 

Soiul Fetească regală a fost  descoperit după 1930 în Transilvania, lângă Sighişoara, fiind un hibrid între Feteasca albă și Grasa de Cotnari.

 

Datorită producției  sale ridicate (15-20 t/ha), a fost un soi răspândit și foarte apreciat în perioada comunistă, pe când era căutată producția masivă.

 

Feteasca regală face parte din categoria soiurilor semi-aromate, la fel ca Chardonnay-ul. 

 

Zonele de exploatare a soiului se întind în toată țara.

 

Butucul de Fetească regală este destul de rezistent la ger, dar sensibil la mucegai.

 

Florile de Fetească regală sunt hermafrodite, soiul fiind autofertil.

 

Strugurele conține, în pieliță, o concentrație ridicată de tanini, fapt rar pentru un soi de vin alb.

 

În zonă Drăgășani, concentrația de zahăr în strugurii de Fetească regală poate atinge peste 220 g/l (adică 13%vol alcool), în ani mai călduroși.

 

Perioada de recoltă se aproprie de cea a Merlot-ului (jumătatea lui septembrie).

 

În general, ajungând în fiecare an la o maturite deplină, din Fetească regală se poate obține un vin corpolent, cu arome intense și cu un mare potențial de învechire. Taninii copți contribuie cu un factor de rezistență învechirii, față de alte soiuri de vin alb.

 

Olfactiv şi gustativ, întâlnim arome de trandafir, flori de câmp, caise uscate sau migdale, mai ales pentru vinul vinificat în barrique.

 

Poate fi asociată cu: carne de pasăre în sos de ciuperci sau paste cu trufe neagre și ulei de masline. Se mai poate asocia și cu un pește mai gras în sos de unt și salvie sau cu fructe de mare proaspate. Sau cu ce vă place.

 

Sursa: Ghislain Moritz (vinificator)

 

Feteasca Regala

 

Feteasca Regala