DE CE ROMANIA?

‹ INAPOI

 

 

TRANSFĂGĂRĂȘANUL este unul dintre cele mai celebre drumuri din România, foarte cunoscut și în Europa, datorită înalțimii la care a fost construit, a peisajelor superbe și a numeroaselor serpentine.

Transfăgărășanul se situează pe locul al doilea ca altitudine în clasamentul șoselelor montane din România, în apropierea tunelului de lângă Lacul Bâlea, ajunge la altitudinea de 2042 m. după Transalpina ce se află în Munții Parâng si urcă până la 2145 m.

 

Are o lungime de aproximativ 151 km, leagă Transilvania de Muntenia, traversând cel mai înalt lanţ muntos din România - Munţii Făgăraş prin judeţele Argeş şi Sibiu.

 

Porțiunea de la barajul Vidraru până la Cârțișoara traversează un teren montan la altitudini mari și a fost construită în perioada 1970–1974, pe o lungime de aproximativ 92 km, are 27 de viaducte și poduri și un tunel de 887 m, fiind cel mai lung din țară, care străbate muntele Paltinului. Datorită numeroaselor serpentine, viteza medie este de maxim 40 km la ora. De asemenea datorită altitudinii, a căderilor masive de zăpadă și a riscului de avalansă, Transfăgărășanul este deschis doar în perioada iulie - octombrie.

 

Vara, restricțiile cuprind perioada de întuneric (orele 22hoo - 6hoo), deoarece traseul este unul periculos, cu multe viraje și curbe, fără să fie prevăzut cu elemente reflectorizante. Viteza recomandată este de 40 km/h.

 

OBIECTIVE TURISTICE ÎN TRANSFĂGĂRĂȘAN

 

CASCADA BÂLEA este o cascadă în trepte de aproximativ 68 m, situată între vârfurile Moldoveanu și Negoiu, cea mai mare de acest fel în România, aflată la altitudinea de aproximativ 1230 m.

Accesul se poate face cu mașina până la Cabana Bâlea Cascada iar de acolo pe jos, pe un traseu ce durează aproximativ o oră. 

 

Transfagarasan

BÂLEA LAC, punctul de înălțime maximă al Transfăgărășanului, este un lac glaciar format într-o depresiune înconjurată de masive muntoase înalte. Lacul este situat la o altitudine de 2040 m, are o lungime de 360 de m și o adincime de aproximativ 11 metri. Lângă lac se află mai multe cabane; prima cabană a fost ridicată în anul 1904.

Iarna, când Transfăgărășanul este închis, accesul la Bâlea Lac se face cu telecabina de la Cabana Bâlea Cascadă.

 

HOTELUL DE GHEAȚA DE LA BÂLEA LAC functionează timp de trei luni, iarna și a fost realizat pentru prima dată în 2006, unul dintre puținele hoteluri de gheață din Europa de Est. Hotelul este construit sub forma unui iglu, are în jur de 15 camere și un bar construit în gheață. Experiența de a petrece o noapte acolo este unică, singurul inconvienent fiind frigul deși nici prețul nu este chiar cel mai accesibil.

 

BARAJUL VIDRARU a fost dat în folosință în anul 1966, construcția a durat 5 ani și a presupus numeroase sacrificii omenești. Este cel mai înalt baraj din România, cu o înalțime de 166 de metri dar și cel mai mare baraj în arc de la noi din țară. În masivul Cetățuia, la o adancime de 104 m, se află o centrală electrică, aceasta fiind mândria inginerilor care au lucrat la acea vreme.

De pe baraj se poate practica bungee-jumping ul.

 

LACUL VIDRARU a fost creat în 1965 tot în scopul de a produce energie electrică. Are o lungime de 14 km, o adâncime de 155 de metri  și o suprafață totală de 870 de hectare. Peste lac și baraj domină statuia lui Prometeu, ridicată pe muntele Pleașa fiind construită în anul 1965 înfățișându-l pe eroul mitologic Prometeu cu un fulger în mână, simbolul electricității.

 

CETATEA POENARI, în prezent o ruină, a fost reşedința secundară a lui Vlad Țepeș fiind construită pe post de fortareață împotriva turcilor. Există o scară cu 1480 de trepte ce duc sus la cetate. În ziua de azi se mai pot vedea zidurile groase și peisaje cu muntii Făgăraș.

 

LACUL CAPRA, aflat la o altitudine de 2230 de metri, la poalele Vârfului Capra, are o adâncime de 11 m.