INFORMAŢII UTILE

‹ INAPOI

 

VITICULTURA ÎN ROMÂNIA

 

Viticultura dispune de areale bine delimitate, iar în cadrul acestora, de areale în interiorul cărora se pot produce vinuri cu drept de origine controlată. Unităţile de habitat viticol din România sunt:

 

 

Regiunea viticolă este un habitat de mare întindere care, de regulă, coincide cu provincia istorică. Ea prezintă unele caracteristici comune în ceea ce priveşte condiţiile ecologice, sortimentul de soiuri, gama de vinuri care se pot obţine.

 

 

Podgoria este unitatea viticolă al cărui areal întruneşte caracteristici comune privind climatul şi ansamblul de microclimate, de regulă tipurile de sol, soiurile cultivate, tehnologiile de cultură şi de vinificare. Podgoria dispune de îndelungată tradiţie, iar vinurile obţinute într-o anumită podgorie se bucură de reputaţie.

 

 

Centrul viticol cuprinde un areal mai restrâns şi de obicei mai concentrat. Unitatea climă-sol, tehnologia în cadrul centrului viticol este şi mai bine pusă in evidenţă. Ca regulă, o podgorie are două sau mai multe centre viticole, dar există şi centre viticole independente care sunt situate în afara podgoriilor. Pentru vinurile cu denumire de origine controlată, vinul poartă denumirea podgoriei sau a centrului viticol respectiv.

 

 

Plaiul viticol face parte integrantă dintr-un centru viticol şi este cea mai mică unitate de habitat viticol. Este situat pe o anumită formă de relief, are acelaşi microclimat şi în mod normal imprimă aceeaşi calitate produselor care se obţin.

 

 

REGIUNI VITICOLE ŞI PODGORII AFERENTE:


 

1.Regiunea viticolă a Podişului Transilvaniei are în compunere podgoriile Podgoria Târnave, Podgoria Alba, Podgoria Sebeş-Apold, Podgoria Aiud şi Podgoria Lechinţa. In cadrul acestora se afla 17 centre viticole, separat de care se gaseste si un centru viticol independent (Dej), iar in componenta lor exista numeroase plaiuri viticole. Directia principala de productie a regiunii o constituie vinurile albe, obtinute intr-o gama larga, de la cele de consum curent pana la cele de mare marca, dintre care unele pot fi demi-dulci si chiar dulci. Alaturi de acestea, recunoscute in tara si peste hotare, sunt si vinurile spumante de tip Jidvei, Alba etc.


 

2.Regiunea viticolă a Dealurilor Moldovei este cea mai mare şi mai renumită regiune viticolă din România. Ea înglobeaza numeroasele plantaţii din spaţiul predominant deluros-colinar, cuprins între Subcarpaţii Moldovei, Carpaţii de Curbură, valea Prutului si valea Siretului inferior. Regiunea viticolă a Dealurilor Moldovei cuprinde un număr de 12 podgorii si anume: Podgoria Cotnari, Podgoria Iaşi, Podgoria Huşi, Podgoria Colinele Tutovei, Podgoria Dealul Bujorului, Podgoria Nicoreşti, Podgoria Iveşti, Podgoria Covurlui, Podgoria Zeletin, Podgoria Panciu, Podgoria Odobesti si Podgoria Coteşti. Încadrate în aceste podgorii se află un număr de 44 centre viticole la care se adaugă şi 8 centre independente: Hlipiceni, Plugari şi Probota in nord, Vaslui în centru, Griviţa şi Nămoloasa în sud, Bozieni şi Răcăciuni în vestul regiunii. Regiunea este profilată pe producerea vinurilor şi, în mai mică măsură, a strugurilor de masă. Vinurile obţinute, în cea mai mare parte albe, sunt într-o paletă largă, începand cu cele de consum curent, până la cele de calitate superioară în mod natural dulci, care pot sta alături de cele mai bune vinuri ale lumii (Sauternes, Lacrima Cristi s.a.). În acest sens, trebuie remarcat faptul că, vinul de Cotnari este înscris în catalogul celor mai bune vinuri ale lumii. Vinurile seci sunt realizate în principal în podgoriile Odobeşti, Coteşti, Panciu. Productia de vinuri roşii are un caracter insular.


 

3.Dealurile Munteniei şi Olteniei

Această regiune corespunde teritorial aproape în întregime cu marea unitate de dealuri şi coline cunoscute geografic sub numele de Podişul (sau Piemontul) Getic. Ea se întinde între Subcarpaţii Getici de la nord şi Câmpia Română. În cadrul Regiunii viticole există un număr de 8 podgorii (Dealurile Buzăului, Dealu Mare, Ştefaneşti, Sâmbureşti, Drăgăşani, Dealurile Craiovei, Severin şi Plaiurile Drancei), în cuprinsul cărora se disting 32 de centre viticole din care trei centre viticole independente (Segarcea, Tg. Jiu şi Poiana Cruşetu). Producţia de vinuri este destul de diversificată. Cu excepţia podgoriei Sâmbureşti, profilată preponderent pe producerea de vinuri roşii, toate celelalte podgorii produc o gamă largă de vinuri în principal albe, începând de la cele de consum curent, până la cele superioare îndreptăţite la denumire de origine şi trepte de calitate.

 

 

4.Dealurile Banatului

Situată în sud-vestul României, în triunghiul format de apa Mureşului cu Munţii Banatului şi frontiera cu Iugoslavia, această regiune întruneşte, întrucâtva, condiţiile unei singure podgorii. Cu toate că regiunea este profilată în principal pe producerea de vinuri, soiurile pentru struguri de masă nu lipsesc din plantaţie. Dintre acestea de o mai largă răspândire şi o mai bună apreciere se bucură cele din grupa Chasselas, iar pe alocuri se întâlnesc şi soiurile Muscat Hamburg şi Muscat de Adda. Şi unele şi altele sunt folosite mai mult pentru consum local în centrele populate ale zonei şi mai puţin pentru export.

 

 

5.Crişana şi Maramureşul

Regiunea cuprinde 4 podgorii (Miniş-Maderat, Diosig, Valea lui Mihai, Silvaniei) şi un număr de 13 centre viticole dintre care două (Halmeu şi Seini) sunt independente. Soiurile dominante în cultură sunt cele pentru vinuri şi în mai mică măsură pentru masă. Dintre soiurile pentru vinuri se amintesc: Fetească albă, Riesling italian, Fetească regală, Furmint, Pinot gris, Mustoasă de Maderat şi Iordana. Dintre soiuri pentru vinuri roşii mai importante sunt Cadarcă şi Burgund. Condiţiile eco-climatice permit producerea unei game largi de vinuri, începând de la cele albe şi roşii de consum curent până la cele de calitate superioară. O favorabilitate bună pentru producerea vinurilor roşii se întâlneşte în sudul regiunii, mai ales la Miniş. În podgoria de la Şimleul Silvaniei şi parţial la Zalău şi Maderat s-a impus şi producerea de vinuri spumante.

 

 

6.Colinele Dobrogei

Situată în sud-estul României, corespunde în întregime Podişului Dobrogean, clar delimitat între Dunăre, Marea Neagră şi frontiera cu Bulgaria. Particularităţile fizico-geografice ale acestei regiuni viticole sunt imprimate în esenţă de predominarea reliefului de platou, cu slab-moderată altitudine şi fragmentare, de învelişul loessic aproape generalizat şi de bioclimatul net continental al stepei-silvostepei pontice, a cărui excesivitate este parţial atenuată de vecinătatea Mării Negre şi de masele acvatice din Batile şi Delta Dunării. Cadrul natural constituie, desigur, condiţia de bază în dezvoltarea viticulturii acestei regiuni, multe dintre vinurile sale fiind solicitate la export încă din antichitate. Pentru calitatea lor superioară pledează întreaga ambianţă a factorilor ecologici, dar suveran se impune climatul cu potenţialul său caloric deosebit de avantajos, mai puţin componenta sa hidrică care rămâne deficitară sub aspect natural dar nu dificil remediabilă antropic. Regiunea viticolă a Colinelor Dobrogei cuprinde podgoriile Sarică-Niculiţel, Istria-Babadag, Murfatlar. În cadrul acestora se află 9 centre viticole (Măcin, Niculiţel, Tulcea, Valea Nucarilor, Babadag, Istria, Cernavodă, Medgidia, Murfatlar), iar exterior acestora, încă 5 centre viticole independente (Dăeni, Hârşova, Mangalia, Adamclisi, Chirnogeni). Sub aspect social-economic, reţeaua internă de căi ferate şi rutiere, conectată la cea naţională, asigură circulaţia şi consumul produselor viti-vinicole pe plan local (inclusiv în zona turistică a litoralului) şi în restul ţării, iar căile năvale dunărene şi maritime înlesnesc exportul. Motivat de faptul că regiunea are două direcţii principale de producţie (struguri de masă şi vinuri), se justifică de ce într-o regiune restrânsă şi-au găsit loc numeroase soiuri. Dintre cele de masă se cultivă Cardinal, Regina viilor, Chasselas, Muscat Hamburg, Muscat de Adda, Afuz Ali, ş.a. Dintre soiurile pentru vinuri albe se amintesc Aligote, Fetească albă, Fetească regală, Pinot gris, Chardonnay, iar dintre cele roşii Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Merlot, Sangiovese ş.a. Din acest sortiment larg de soiuri se produc numeroase categorii şi tipuri de vin, dintre care unele, ca de exemplu cele de la Murfatlar şi, în parte, cele de la Sarica-Niculiţel, sunt de notorietate mondială.

 

 

7.Terasele Dunării

Această regiune este situată în cea mai mare parte pe terasele Dunării din sud-estul Câmpiei Române şi cuprinde în aria ei podgoriile Ostrov şi Greaca şi 5 centre viticole în cadrul podgoriilor (Aliman, Băneasa, Oltina, Ostrov, Greaca) şi 3 centre viticole independente: Zimnicea, Giurgiu şi Feteşti. Deşi unele centre sunt distanţate între ele, prezenţa unor vii răzleţe de legătură şi plasate în condiţii ecologice similare, certifică conturarea unei regiuni viti-vinicole distincte cu numele de mai sus. Regiunea are ca direcţie principală de producţie obţinerea de struguri pentru masă. În acest scop şi mai ales în podgoria Greaca, se cultivă mai multe soiuri, începând cu cele de coacere extratimpurie până la cele târzii. Producţia vinicolă este variată, constituită în mare parte din vinuri de consum curent, între care dominante sunt cele albe. Parte din cele roşii pot atinge şi calitatea ce se cere unui vin superior. Cuprinde podgoriile Ostrov şi Graca.

 

 

8.Nisipurile şi alte terenuri favorabile din sudul ţării

Această regiune se suprapune, în principal, pe larga zonă de nisipuri din sudul Câmpiei Olteniei, vecinătatea nordică, mediană şi tabulară a Câmpiei Române dintre Oltul inferior şi Siretul inferior. În cadrul acestei regiuni viticole se diferenţiază trei podgorii (Dacilor, Calafat, Sadova-Corabia) care cuprind un număr de opt centre viticole. Sortimentul de struguri cultivat aici este constituit în principal de soiuri pentru vinuri şi în mai mică măsură din soiuri pentru struguri de masă. Din prima categorie se amintesc soiurile Aligote, Fetească regală, Saint Emilion, Riesling italian, Sauvignon, Rkatiteli, Roşioară, Babeasca neagră, Muscat Ottonel şi San Giovese. Pentru struguri de masă se cultivă soiurile Perla de Csaba, Cardinal, Chasselas dore, Muscat de Adda, Coarnă neagră şi Italia.

 

Sursa: Wikipedia

 

  Harta viticola Oltenia
     
   
Harta Viticola Muntenia