.JPG)
În contextul noilor reglementări ce intră în vigoare la nivel național începând cu 1 iulie 2025, Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Vinuri din România (APEV) trage un semnal de alarmă ferm: introducerea accizei pe vinul liniștit este o măsură care, departe de a aduce beneficii reale economiei, riscă să afecteze profund și pe termen lung întreaga industrie vitivinicolă românească, atât pe piața internă, cât și la export.
Vinul liniștit, care reprezintă majoritatea producției viticole din România, este o expresie a tradiției, a muncii în agricultură și a identității rurale românești. Prin această taxare suplimentară, producătorii locali – în special micii viticultori – vor fi supuși unei presiuni economice suplimentare, cu efecte directe asupra prețurilor, competitivității și capacității de a menține piețele externe deja greu câștigate.
Această decizie riscă să ducă la pierderea unor avantaje competitive greu obținute în ultimii ani și să provoace dezechilibre serioase într-un sector care aduce valoare adăugată în economie și păstrează vie o moștenire culturală.
APEV solicită autorităților reanalizarea acestei măsuri și deschiderea unui dialog real cu reprezentanții industriei, pentru a identifica soluții echilibrate, care să sprijine bugetul de stat fără a distruge un sector esențial pentru agricultura și imaginea României.
O taxă care îngreunează un sector deja încercat
Noua acciză, cuprinsă între 76,19 și 83,81 lei/hectolitru, ar putea duce la creșterea artificială a prețurilor, pierderea competitivității pe piețele externe și falimentul multor producători mici și mijlocii. Acciza echivalează cu o creștere de până la 25% față de prețul de producție în cazul vinurilor economice. Marja de profit în acest segment este sub 10%, ceea ce va face modelul de business nesustenabil.
Această decizie vine într-un context dificil:
- În 2024, producția de vin a scăzut cu aproape 20% din cauza schimbărilor climatice.
- Costurile de producție, energie, transport, forță de muncă, sunt în continuă creștere.
- Vinurile de import intră pe piață la prețuri tot mai mici, iar vinul românesc riscă să dispară de pe rafturile consumatorilor.
“Este ca și cum, după o cursă grea, ni se cere să mai alergăm încă un kilometru, dar cu o povară în spate”, declară Mihnea Olariu, Președintele APEV.
Consecințele pot fi resimțite la nivelul întregii societăți
Industria vinului nu înseamnă doar sticlele de pe raft, ci locuri de muncă în sate, continuitate pentru ferme de familie și șansa ca tinerii să rămână în zonele rurale.
Această acciză ar putea genera: scăderi de vânzări estimate: -6% până la -12%, falimente în segmentul vinurilor vrac și bag-in-box, unde marjele sunt deja minime, creșterea șomajului în zonele unde viticultura este principală sursă de venit și totodată, migrația accelerată a tinerilor, care vor vedea agricultura ca pe un drum fără viitor.
În paralel, pot apărea distorsiuni de piață și stimulente negative
Legea creează inegalități între producători:
- Cei care dețin antrepozite fiscale vor suporta costuri administrative și de conformare.
- Cei fără antrepozit (micii producători) pot rămâne neaccizați, stimulând fragmentarea artificială a companiilor pentru a evita accizarea.
Legea va încuraja piata neagră și autoconsumul:
- Din cele 3,68 mil. hl produse în 2024, doar 0,88 mil. hl au fost certificate (~24%).
- Restul de ~76% nu sunt fiscalizate, nefiind DOC/IG sau provenind din viță hibridă.
- Creșterea prețului pe piața oficială va stimula și mai mult comercializarea neoficială.
Vinul românesc, un patrimoniu ignorat de decidenții politici
România nu trebuie să taxeze vinul doar pentru că „se poate”. 15 țări europene nu aplică acciză pe vin, iar altele, cum ar fi Franța (acciză: 3,94 eur/hl, de 5 ori mai mică decât cea propusă în România) au taxe simbolice, de cinci ori mai mici decât cele propuse la noi. Vecinii noștri, Bulgaria și Ungaria, investesc în cramele lor, pentru că au înțeles că vinul e mai mult decât o băutură, e un produs strategic, cu suflet.
05/07/2025
