Consumul de băuturi în România a înregistrat o evoluție interesantă în 2023, conform datelor Institutului Național de Statistică, cu vinul în prim-plan datorită creșterii semnificative a producției și consumului intern. Documentul, publicat în decembrie 2024, constituie calculul consumului de băuturi alcoolice distilate, vinuri şi bere, a consumului de băuturi nealcoolice şi analiza comparativă a acestuia în anul 2023 faţă de anul 2022, conform metodologiei Oficiului de Statistică al Uniunii Europene (Eurostat).
Creșteri importante pentru consumul de vin în 2023
În 2023, consumul de vin a ajuns la o medie de 24,2 litri per locuitor, marcând o creștere de 3,9% față de anul precedent. Această creștere a fost impulsionată de o producție mai mare de vinuri, care a crescut cu 20,9%, ajungând la 4649,4 mii hl, față de 3845,5 mii hl în 2022. Importurile au contribuit, de asemenea, la această tendință, crescând cu 7,5%.
De remarcat este faptul că resursele totale de vin au crescut cu 19,2%, atingând 5264,9 mii hl, cu o contribuție mai mare din producția internă, care a acoperit aproape 59% din aceste resurse. În contrast, ponderea stocurilor inițiale în resursele totale a scăzut la 33,4%, reflectând o utilizare mai eficientă a producției. Totodată, exportul de vinuri în anul 2023 a scăzut cu 8,3 mii hl faţă de anul precedent.
Consumul de vin comparat cu alte băuturi
- Bere: Consumul de bere a scăzut cu 2,9 litri per locuitor, ajungând la o medie de 80,4 litri. Această scădere a fost cauzată de o reducere a producției (-2,1%) și a importurilor (-33,3%).
- Băuturi alcoolice distilate: În această categorie, consumul a crescut considerabil, cu o medie de 8,5 litri în echivalent alcool 40% per locuitor, marcând o creștere de 25%. Această evoluție a fost susținută în special de creșterea importurilor, care s-au majorat cu 45,4%.
- Băuturi nealcoolice: Acestea au continuat să fie o opțiune populară, cu o creștere de 2,3%, ajungând la o medie de 245,6 litri per locuitor. Apele minerale și băuturile răcoritoare au fost componentele principale, cu creșteri de 4,5%, respectiv 0,2%.
Factori determinanți pentru evoluția consumulului de vin
- Producția crescută: Creșterea producției de vinuri a fost esențială pentru acoperirea cererii interne. Aceasta a fost influențată de condiții climatice favorabile și investiții în tehnologii de vinificație.
- Importuri constante: În timp ce ponderea importurilor în resursele totale a rămas constantă la aproximativ 7,8%, volumul acestora a crescut cu peste 43 mii hl, indicând o diversificare a ofertei.
- Scăderea exporturilor: Exporturile de vin au scăzut cu 8,3 mii hl, reflectând o prioritate mai mare acordată pieței interne.
Impactul asupra pieței locale
Creșterea consumului de vin este un semn pozitiv pentru industria viticolă locală, care se bucură de o recunoaștere tot mai mare, atât pe plan intern, cât și internațional. Aceasta este susținută de campanii de promovare a vinurilor autohtone și de o schimbare în preferințele consumatorilor, care se îndreaptă către produse locale de calitate.
Previziuni pentru viitor
Se preconizează că această tendință de creștere va continua în anii următori, odată cu dezvoltarea educației despre vinuri și creșterea interesului pentru turismul viticol. De asemenea, accentul pe sustenabilitate și pe practicile agricole prietenoase cu mediul ar putea contribui la consolidarea poziției vinului pe piață.
Într-un an în care consumul de băuturi a evoluat diferit între categorii, vinul a ieșit în evidență ca un produs în creștere, atât în ceea ce privește consumul, cât și producția. Datele indică o schimbare în preferințele consumatorilor români, care se orientează spre produse locale și de calitate superioară, reflectând un interes crescut pentru vinurile autohtone și pentru experiențele asociate acestora.
