|
Feleacu, jud Cluj
|
|
 |
Brânză din lapte de capră după rețetă franceză
Mulți dintre noi am crescut cu brânza de capră, cea pe care o pregăteau bunicii noștri la țară. Are multe beneficii, fiind des recomandată de specialiști în diete, atât adulților, cât și în alimentația copiilor. Astăzi, brânza de capră o regăsim sub diferite forme de prelucrare, clasica telemea păstrată în zer, dar și cea maturată cu pasta moale sau tare. În ultimii ani, rețete din Franța, Elveția sau Italia au ajuns și la noi, astfel găsim în magazine multe sortimente delicioase.
La Colline este producator de brânzeturi premium din lapte de capră, oo afacere de familie începută de Marcela si Ovidiu Spânu, de meserie medici veterinari. Pasiunea a apărut într-o călătorie de studii în Franţa, în orașul Nantes, pe Valea Loirei unde există o tradiţie în creşterea caprelor și a producției de brânzeturi de capră.
Fabrica se află pe versantul sudic al Feleacului, în satul Vâlcele, în apropierea casei proprietarilor și la un sfert de oră de condus de Cluj-Napoca. Producția de brânzeturi La Colline a început în anul 2007 când familia Spânu a decis să renunțe la cabinetul veterinar din oraș pentru a se muta într-o zonă liniștită din apropiere.
Brandul La Colline este o uniune între forma de relief ce reprezintă Transilvania şi traducerea sa aproximativă în limba în care fromage (brânză), are conotaţii sacre.
Brânzeturile sunt produse din lapte de capră după o reţetă tradiţională franceză. Laptele este colectat de la ferme din zona centrală şi de nord a Transilvaniei. Produsele sunt diferite ca gust, timp de maturare, formă şi gramaj. Cele mai cunoscute și vândute sunt rulourile clasice și cu ierburi de provence, iar cele mai sofisticate și apreciate de gurmanzi sunt brânzeturile cu mucegai albastru tip Roquefort sau mucegai alb tip Camembert, care deși solicitate mai putin, au destul de mulți iubitori, eu fiind una dintre ei.
Diversificarea este o preocupare permanentă a familiei Spânu. Astfel gama de brânzeturi a fost completată de lapte proaspat, iaurt, kefir și creme tartinabile. Dacă treceți prin zonă, fabrica are și un magazin de unde puteți cumpăra toate produsele.
Cele mai simple modalitatăți de a servi aceste brânzeturi sunt pe felii de pâine tip baghetă sau biscuiți sărați la care puteți adăuga miere, dulceață, nuci, chiar și mezeluri sau pește. Rulourile clasice, cu ierburi sau cenușă, pot fi ușor folosite și în prepararea salatelor sau a tartelor. Pentru a simți în totalitate aromele și textura, scoateți brânza din frigider cu aproximativ 30 de minute înainte de a o servi.
La nivel național, rulourile clasice și cu ierburi de provence, chiar și cele cu cărbune sau platourile pentru petreceri, se găsesc în marile lanțuri de magazine (Carrefour, Metro, Cora, Auchan, Kaufland în zona de delicatese). Restul de produse pot fi achiziționate online aici.
Asocierile cu vinul
Cele mai potrivite asocieri ale acestor brânzeturi sunt cu vinurile albe, însă fiți curioși să încercați și alte vinuri.
Noi am făcut câteva asocieri care ne-au plăcut:
- vinuri albe seci precum Sauvignon Blanc, Pinot Gris, Riesling de Rin, Feteasca Regala
- vinuri rose seci din Merlot sau Pinot Noir
- vinuri roșii tinere seci precum Cabernet Franc, Syrah, Novac, Pinot Noir
Știați că: Brânza de capră este mai albă, spre deosebire de brânza de vacă sau oaie, care are nuanțe gălbui. Acest lucru se datorează faptului că aceste animale trăiesc în medii stâncoase, iar corpul lor a evoluat de-a lungul timpului pentru a transforma beta carotenul (de culoare galbenă) din iarbă, în vitamina A (fără culoare) necesară pentru a-și fortifica oasele și a se proteja de diferite boli. Vacile și oile, pe de altă parte, datorită faptului că au la dispoziție pășuni întinse, mănâncă o cantitate în exces de beta-caroten (provitamina A), față de nevoile nutriționale de vitamina A, exces care rămâne în lapte. Laptele de capră, spre deosebire de alt lapte folosit pentru fabricarea brânzeturilor, are un miros specific „de capră” ce se simte mai pronunțat în brânzeturile proaspete (de exemplu: batoanele de chèvre) și care se datorează prezenței acizilor grași saturați ce poartă denumirile de acid: caprilic, capric și caproic. Acești acizi grași reprezintă cam 15% din conținutul de grăsime al laptelui de capră.
_____
Alina Iancu, 17/09/2019
