La sfârșitul lunii mai 2024, a avut loc la Buzău în premieră „Conferința Slow Food România”, unde au fost reunite comunitățile Slow Food din România, precum și pasionații de mâncare artizanală din întreaga țară. În completarea conferinței, Comunitatea Slow Food Buzău a organizat în Piața Artizanilor din comuna Berca, la intrarea în Geoparcul Internațional UNESCO „Ținutul Buzăului”, cea de-a patra ediție a târgului producătorilor artizanali, un eveniment care atrage de la ediție la ediție mai mulți turiști.
Despre ce înseamnă o comunitate slow food locală și cum se dezvoltă ea am povestit alături de Thorsten Kirschner, co-fondator și purtător de cuvânt al Comunității Slow Food Buzău, dar și antreprenor local, care a transformat Conacul Grigorescu într-un obiectiv turistic, în satul Rătești, tot în județul Buzău.
Care este principalul motiv pentru care ați inițiat mișcarea Slow Food Buzău?
Principalul motiv pentru care am inițiat mișcarea Slow Food Buzău este de a promova alimentația sănătoasă și sustenabilă, de a sprijini producătorii locali și de a educa comunitatea cu privire la importanța păstrării tradițiilor culinare locale. Vrem să creăm o rețea care să încurajeze consumul de produse naturale și de calitate, contribuind astfel la bunăstarea comunității și la protejarea mediului. Prin acestea, considerăm că putem și să contribuim la ideea de a vedea Buzăul pe lista destinațiilor culinar-turistice de top.
Care sunt obiectivele principale în cadrul mișcării Slow Food Buzău?
Promovarea alimentației sănătoase: Încurajarea consumului de alimente naturale și de calitate, produse local, de către fermieri, artizani
Sprijinirea producătorilor locali: Susținerea fermierilor și producătorilor locali pentru a-i ajuta să își păstreze tradițiile și să își dezvolte afacerile în mod sustenabil
Educarea comunității: Organizarea de activități educative și ateliere pentru a crește conștientizarea asupra importanței alimentației sănătoase
Conservarea biodiversității: Promovarea utilizării produselor locale, curate, cu gust, pentru a proteja biodiversitatea și a reduce impactul negativ asupra mediului
Crearea unei rețele de suport: Formarea unei comunități cu oameni care împărtășesc aceleași valori legate de alimentație, mediu și sustenabilitate, facilitând schimbul de idei și resurse.
Ce produse locale sunt promovate prin intermediul mișcării Slow Food? Cum le-ați găsit și selectat?
Produsele din cadrul comunității sunt diversificate. Avem în rețea miere naturală, ceaiuri de leac, băuturi artizanale, vinuri ecologice, dulcețuri reinterpretate, fructe crude în miere, mied modern, ulei presat de floarea soarelui, cârnați de oaie de la Poșta Câlnăului, brânzeturi maturate, pâine cu maia, zacuscă, șofran, băuturi distilate, prune din livadă. De foarte multe ori, credem că intersecția cu fiecare în parte s-a întâmplat pentru că cineva cunoștea pe cineva sau ne găseam reciproc, la momentul potrivit. Însă, facem și noi căutare în online, îi contactăm, invităm la discuții și vedem dacă se potrivesc conceptului #slowfood (produs curat, cu gust, corect prețuit). E important să fie deschiși, să înțeleagă conceptul și să îl integreze în afacerile lor.
Cum implică comunitatea locală în inițiativele Slow Food?
Toate inițiativele, toate ideile sunt împărtășite comunității. Când vine vorba de un proiect, ne întâlnim și transmitem ce este de făcut, solicităm sprijin celor ce pot oferi și ne mobilizăm la acțiune. Promovăm comunitatea în social media, prin comunicatele de presă, prin evenimente la care participăm ca expozanți sau comunitate. Acolo unde este cazul aducem îmbunătățiri de aspect (noi etichete, logo etc).
Când vine vorba de proiecte educative, punem la dispoziție oferte pentru Săptămâna Verde, astfel încât să implicăm și restaurante/pensiuni din rețea. Unii oferă prânzul, alții ajută cu activitățile educative, iar alții contribuie cu produse la pungile de cadou oferite la final de zi.
Produsele sunt și în lădițele “Buzăul Artizanal », un proiect prin care se dorește promovarea comunității, punând în lădițe de lemn, combinații de produse, ca toți membrii să beneficieze de vizibilitate.
Ce feedback ați primit după lansarea conceptului de Piața Artizanilor din partea publicului? Dar a producătorilor?
Feedback-ul a fost foarte bun, atât din partea participanților, cât și din partea producătorilor. Participanții au comunicat atât pe rețelele de socializare, cât și nouă, în mod direct, că au simțit o atmosferă boemă, #altfel, ne-au apreciat pentru organizare și pentru că i-am pus în contact direct cu producători ce oferă produse de calitate. Producătorii au avut vânzări încă de la prima ediție, au devenit mai vizibili, presa a scris despre ei și au găsit colaboratori.
Care sunt rezultatele concrete observate până acum datorită aderării la mișcarea Slow Food?
Când vine vorba de rezultate concrete, îmi vin prima dată în minte cele patru ediții de eveniment - Piața Artizanilor. Prin acest eveniment, de la ediție la ediție, am observat un număr crescut de expozanți – cu listă de așteptare. Remarcabil este și numărul de vizitatori: 10000. De menționat sunt și vânzările declanșate prin prisma lor.
Prin apariții media, atât în România, Germania, cât și în newsletter-ul internațional Slow Food, s-a construit o vizibilitate benefică atât producătorilor, comunității, dar și pentru orașul Buzău, recunoscut din ce în ce mai tare și ca destinație culinară turistică.
De asemenea, peste 400 copii au participat la atelierele educative prin proiectul Săptămâna Verde, care au avut acces la educație interactivă despre alimentația sănătoasă și protejarea mediului, dar și la hrană curată, cu gust.
Tot aici de menționat, din nou, ar fi și proiectul Lădița Buzăul Artizanal, prin care ne-am făcut cunoscute produsele, comunitatea, locația Buzău.
Ați lansat și rețeaua From Farm to Table, o inițiativă de a conecta restaurantele locale cu producătorii. Cum funcționează acest proiect demarat la începutul anului?
Farm to table a fost pe listă, în gândurile noastre de ceva vreme. Suntem încă la început, momentan testăm și vedem din feedback-uri că funcționează destul de bine. Oamenii sunt deschiși să plătească pentru meniuri reinterpretate, cu hrană de sezon, proaspătă, din ingrediente locale. Așa, consumatorii descoperă produsele locale, află poveștile producătorilor, se conectează mai mult cu sursa și înțeleg mai bine conceptul#slowfood. Avem în minte și dezvoltarea amplă a acestui proiect, mai avem nevoie de surse sigure, corecte de hrană (carne, brânză, lapte, ouă ș.a.m.d), care să poată furniza și pensiunilor, restaurantelor. Adică să creăm un lanț sistemic sigur de aprovizionare.
Promovați ideea de destinație culinară sustenabilă. Cum explicați acest concept?
Sunt cânteva elementele cheie: alimente locale și sezoniere obținute prin agricultură durabilă, prin practici agricole prietenoase cu mediul, cum ar fi rotația culturilor, utilizarea compostului și minimizarea pesticidelor și a îngrășămintelor chimice, dar și conservarea biodiversității prin protejarea soiurilor și raselor autohtone.
Apoi, avem componenta de educație și conștientizare, prin informarea turiștilor despre importanța sustenabilității prin tururi ghidate, ateliere și degustări. Totodată, mizăm și pe promovarea unei culturi alimentare durabile prin meniuri care explică proveniența și metodele de producție ale ingredientelor utilizate.
Nu în ultimul rând, mizăm pe colaborarea comunitară. Implicarea comunității locale în dezvoltarea și gestionarea turismului culinar, dar și parteneriate între restaurante, piețe locale și fermieri pentru a crea un lanț de aprovizionare sustenabil.
Cum sunt educați turiștii și vizitatorii despre principiile Slow Food în Buzău?
Considerăm că la acest moment, educăm turiștii atât prin social media, cât și prin aparițiile la evenimente unde suntem invitați să reprezentăm comunitatea. Însă, cea mai bună educație este cea practică, adică cea în care turistul descoperă un producător, produs sau când ajunge în Buzău. E important ca ei să cunoască motivația, valorile, oamenii, munca din spatele a tot ceea ce înseamnă #slowfoodbuzau. De asemenea, și site-ul unde propunem diverse activități și oferte culinare, sunt importante.
Ce impact a avut promovarea Buzăului ca destinație culinară sustenabilă asupra numărului de turiști?
Nu știm încă impactul, piața turistică este foarte volatilă pentru moment.
Cum sunt sprijiniți micii producători locali pentru a se adapta cerințelor turismului sustenabil?
Acces la piețe și rețele: Crearea de evenimente și târguri unde producătorii pot să își vândă produsele direct consumatorilor și turiștilor. Facilitarea accesului la rețele de distribuție care prioritizează produsele locale și sustenabile.
Promovare și marketing: Dezvoltarea de campanii de promovare care să sublinieze calitatea și autenticitatea produselor locale. Producătorii sunt ajutați să își spună povestea și să comunice valorile sustenabile ale produselor lor.
Colaborări și parteneriate: Încurajarea colaborărilor între producători, restaurante locale, hoteluri și agenții de turism pentru a crea pachete turistice care includ experiențe gastronomice locale și sustenabile.
Ce planuri de viitor aveți pentru a continua și extinde inițiativele Slow Food?
La acest moment suntem în evaluarea a tot ceea ce am întreprins în ultimii ani. Trebuie să vedem ce merge bine, ce poate merge și mai bine, cu alte cuvinte, e necesară o analiză de ansamblu pentru a lua decizii pentru viitoare proiecte.
Cu siguranță Piața Artizanilor va mai avea ediții, Conferința Slow Food România, de asemenea, iar proiectele educaționale și Lădița Buzăul Artizanal vor continua.
E important să punem în practică idei care să contribuie la vizibilitate, educație și, mai, ales cooperare și colaborare.
Am creat o asociație și încercăm să construim o organizație sustenabilă cu 3 angajați (managerul comunității, managerul pentru agricultură, managerul pentru granturi și educație).
Alina Iancu
10 iunie 2024
